Este reprezentat de calitatea tesuturilor dento-parodontale. Acest lucru se refera in primul rand la calitatea smaltului si a dentinei. Cu cat sunt mai dure, cu atat scade probabilitatea aparitieicariilor dentare. Exista metode de profilaxie care au ca si scop cresterea duritatii smaltului dentar.
Metodele de profilaxie dentara actioneaza pe una sau mai multe categorii de factori. Prin urmare, vom avea metode de profilaxie care vor incerca sa influenteze factorul infectios, metode care vor actiona pe factorul alimentar si metode care vor influenta terenul, adica calitatea smaltului dentar.
Profilaxia pentru teren
Aceste metode se refera la cresterea rezistentei smaltului dentar. Cea mai importanta metoda este fluorizarea.
Cea mai importanta fluorizare este cea care se efectueaza incepand de la nastere pana la varsta de 12 ani, adica in perioada de formare a dintilor definitivi. Administrat pe o perioada mai lunga de timp, fluorul va intra in componenta smaltului dentar facandu-l mai dur si mai rezistent.
Aceasta fluorizare se face prin administrarea de pastile speciale care au un continut optim de fluor, acoperind doza zilnica recomandata ( 1 mg/zi ). Administrarea pastilelor se face conform prospectului si a indicatiilor medicului stomatolog.
Exista o dezbatere aprinsa cu privire la oportunitatea folosirii pastilelor de fluor pe termen lung. Din cunostintele si experienta noastra, administrarea corecta s-a soldat cu rezultate foarte bune iar pacientii nu au manifestat nici un fel de reactii adverse.
Profilaxia prin fluorizare se mai poate realiza si prin metode specifice care se efectueaza la cabinetul stomatologic. Acestea au un efect mai redus, deoarece fluorul actioneaza asupra dintilor dupa incheierea perioadei de formare a acestora.
